Exista viata dupa vacanta?

Pentru multi dintre cei care fac parte din “tagma muncitorilor”, ieri a fost  prima zi de lucru dupa Sarbatorile de Iarna.  Nu stiu daca nu era mai bine sa reluam programul de munca imediat dupa Craciun, psihologic vorbind. E foarte greu sa revii pe baricade dupa atata amar de vreme in care ai stat si te-ai deconectat. Stiu sigur ca asa e pentru multi dintre voi.

In momentul in care am redeschis inboxul, dupa doua saptamani de absenta, am simtit fiorul rece al inundatia de mailuri. Pre- atac de panica combinat cu o usoara greata. Scuzati reprezentare prea grafica, dar sunt sigura ca e de inteles.

Am tot citit/primit/auzit sfaturi despre ce e de facut astfel incat sa iti faci o revenie cat mai „smooth” la locul de munca dupa saptamani de lancezeala si lenevie curata. Am preluat cateva dintre acestea, asa de bun-simt, poate ma vor ajuta sa revin pe calea cea dreapta:

– Incerc din rasputeri  sa nu imi programez intalniri, interviuri, sedinte, in primele doua zile de lucru dupa revenire. Cred ca e mult mai bine sa incepi cu taskuri mici, rutinante, care nu cer o prea mare concentrare – ca sa imi reintru treptat in mana.

– M-am gandit sa ii anunt pe cei cu care interactionez regulat si care ma zgandaresc cu cine stie ce flecustete, ca am treaba in afara biroului, evenual sa programez o intrevedere (light) pe undeva. Cam greu totusi, insa nu imposibil.

– Inboxul si deadline-urile. Cele doua mari temeri, nemesis-uri sau cum vreti sa le spuneti. Citirea inboxului si prioritizarea taskurilor va fi o treaba destul de consumatoare de timp. Dar odata ce am dus-o la indeplinire, va fi mai simplu sa rezolv toate problemele care decurg din acestea. Cat despre deadline-uri, incerc sa imi dau unele cat mai realiste, in fond, pe cine incerc sa pacalesc? Stim cu totii ca dureaza ceva pana revii la ritmul de dinainte de vacanta, asa ca nimeni nu se asteapta sa ai niste realizari fenomenale in prima saptamana.

– Atitudinea. La aceasta am destul de mult de lucru. Imi vine sa stau imbufnata si incruntata si sa ma zburlesc la toti, sa imi pun un mare semn pe frunte cu „talk to the hand” si sa arunc o paleta diversificata de invective. Dar nu se poate, asa ca va trebui sa gandesc pozitiv si sa „keep on smiling”.

Oricat te-ai pregati psihic si oricat te-ai motiva, spunandu-ti ca nu e chiar atat de rau, prima zi de revenire la munca dupa vacanta e intotdeauna ca o baie intr-un lac inghetat. Dar trece foarte repede!