Despre violenta la locul de munca

Coincidenta sau nu, noiembrie a fost o luna in care am avut de-aface de cateva ori cu subiectul violenta psihologica la locul de munca (nu eu personal, dar a aparut in discutii destul de des astfel incat sa imi atraga atentia ca ceva nu e in regula). Ulterior, am aflat de pe Facebook de lansarea documentarului Lovesc deci exist, am vazut trailerul si am decis sa merg sa il vad, ceea ce va recomand si voua:

Mi-a placut foarte mult ideea de a aborda intr-un documentar o tema “grea” precum violenta (fie ea in familie, la scoala sau locul de munca) desi consider ca abia acum am inceput si noi in Romania sa “zgariem suprafata” in ceea ce priveste subiectul si sa il constientizam cat de cat, sa creem awarenesss si sa ne implicam mai mult in a ajuta victimele actelor de violenta de orice fel.

Violenta la locul de munca, pentru ca despre aceasta as vrea sa va vorbesc putin, fie ca o numim hartuire, mobbing,  bully-ing este prezenta in foarte multe companii si fenomenul nu pare sa dispara odata cu trecerea timpului, ba dimpotriva, ia amploare. Mai ales cea de natura psihologica, pentru care nu avem un cadru legislativ bine conturat la care sa facem referire. De pe blogul dn-lui avocat Costel Galca (care a contribuit si la realizarea documentarului mai sus mentionat), iata o definitie a violentei psihice la locul de munca:

Orice incident în care oamenii sunt victime ale comportamentului abuziv, ale amenințărilor sau atacurilor în legătură cu activitatea lor și implicând un risc explicit sau implicit pentru siguranța, bunăstarea și sănătatea lor, poate fi considerat „violență psihică”.

  • Comportamente abuzive: Comportamente care se abat de la o conduită rezonabilă și implică utilizarea excesivă a forței fizice sau a presiunii psihice.
  • Amenințări: Amenințări cu moartea sau anunțarea intenției de a-i face rău cuiva sau de a-i produce daune materiale.
  • Atac: Încercarea de a provoca lovituri sau vătămări cuiva, inclusiv daune fizice.

Definiția Comisiei Europene :

Violența poate fi definită ca o formă de comportament negativ sau de acțiune, în relațiile dintre două sau mai multe persoane, caracterizate printr-o agresivitate uneori repetată, alteori sporadică, având efecte negative asupra securității, sănătății și bunăstării lucrătorilor la locul de muncă.

Această agresiune se poate manifesta fie printr-o simplă atitudine a corpului (provocatoare, disprețuitoare, suficientă) față de cealaltă persoană, fie printr-o adevărată acțiune violentă, fizică sau verbală.

Violența se manifestă sub mai multe forme, cum ar fi, de exemplu, agresiunea fizică, injuriile verbale, intimidarea, hărțuirea morală și sexuală, discriminarea bazată pe religie, rasă, handicap, sex sau, în orice caz, diferența, și poate fi exercitată de persoane din afara, dar și din interiorul mediului de lucru.

În caz de violență fizică, trebuie remarcat faptul că aceasta poate avea, în viitorul imediat sau îndepărtat, consecințe nu doar fizice, ci și psihice.

Avizul Comitetul consultativ pentru securitatea, igiena și protecția sănătății la locul de muncă al Comisiei Europene: „Violența la locul de muncă” – 29 noiembrie 2001

Violența psihică este deseori rezultatul comportamentelor repetate, relativ minore, atunci când sunt luate în mod individual, dar a căror însumare poate provoca o formă foarte gravă de violență.

Multi ocolesc subiectul si il trateaza ca pe elefantul roz din camera. Oamenii nu vorbesc despre violenta la locul de munca si daca o fac, doar in grupul lor de prieteni, in cercuri restranse, nicidecum in forum deschis sau pe retelele de socializare pentru ca se tem de repercursiuni. Si pe buna dreptate. Daca te gandesti ca tu singur te lupti cu o masinarie imensa ce are in spate sustinere financiara si putere, intr-o tara corupta….iata un gand coplesitor care te face imediat sa renunti. Dar si pentru Goliat (nu bomboanele de tuse), omul obisnuit care a triumfat in fata unui gigant, victoria era putin probabila.  Din pacate frica este foarte mare printre angajati, multi sunt parinti, au rate, au chirii si au nevoie de salarii pentru a trai, asa ca prefera sa pastreze sub tacere orice tip de violenta psihica indurata la job. Dar tot mai sunt cei cativa, curajosi, care isi spun “De ajuns!” si lupta cu companiile si incearca sa se faca auziti. Acestia sunt oamenii precum cei prezentati in documentarul Lovesc deci exist sau oameni precum Maria Duduman, a carei pozitie a fost restructurata imediat dupa ce a anuntat compania ca este insarcinata.

Iata si alte exemple de comportamente si actiuni care se incadreaza la violenta sau harturire psihologica la locul de munca:

  • Intimidarea unei persoane
  • Denigrarea, umilirea
  • Raspandirea de diverse zvonuri malitiosase, barfe sau insinuari la adresa cuiva
  • Excluderea sau izolarea sociala a cuiva
  • Subminarea sau impiedicarea unei persoane in mod deliberat de a-si duce munca la bun sfarsit
  • Amenintarea cu abuzul fizic sau orice alt tip de amenintare
  • Schimbarea brusca a responsabilitatilor angajatului fara vreo cauza anume sau explicatii
  • Stabilirea cu buna stiinta a unor termene limita imposibile care vor duce la esecul angajatului
  • Ascunderea unor informatii necesare fata de angajat sau oferirea de informatii eronate in mod deliberat
  • Glumele jignitoare la adresa unui angajat, verbal sau in scris (pe email)
  • Incalcarea dreptului unei persoane la intimitate, prin hartuire, spionare sau urmarire
  • Desemnarea unor taskuri sau a unui workload nerezonabil unui angajat, intr-un mod in care acestea creaza presiune si stres inutil
  • Crearea unui sentiment de inutilitate angajatului prin ne-utilizarea acestuia (nu i se dau taskuri deloc sau foarte putine, astfel incat sa se incurajeze sentimentul de zadarnicie)
  • Tipatul si folosirea injuraturilor
  • Criticarea constanta si consistenta a unui angajat (mai ales de fata cu alte persoane) pentru a-l umili
  • Luarea in deradere a parerilor si opiniilor unui angajat, mai ales in forum deschis
  • Pedepsirea nemeritata
  • Impiedicarea unui angajat prin diverse mijloace, sa aplice pentru un training de dezvoltare profesionala, sa depuna o cerere de concediu sau sa aplice pentru o promovare
  • Manipularea obiectelor personale ale angajatului, fara permisiunea acestuia sau a echipamentelor sale de lucru

Un studiu publicat in 2014 de Eurofound, plasa Romania undeva pe locul 22/28 la capitolul violenta la locul de munca, folosind date din 2010. Din pacate, cred ca un studiu de actualitate ne-ar pune ceva mai sus in lista:

Care sunt autoritatile la care se poate adresa un angajat aflat intr-o astfel de situatie? In articolul Hartuirea la locul de munca. Cum se pot apara salariatii?, de pe Avocatnet.ro, sunt oferite informatii detaliate despre organismele care pot ajuta oamenii impactati de violenta la locul de munca, precum si alte informatii extrem de utile despre fenomen. Cele mai relevante ar fi:

  • CNCD – Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
  • Inspectia Muncii
  • ANES – Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati