Cu gandul la vacanta

Dupa mai bine de sase luni de inactivitate bloggereasca, ieri, nu stiu din ce motiv, brusc m-a apucat asa un dor de Tipa de la HR si-am zis sa il deschid putin, sa se „potoale” (dorul).

Am inceput sa cotrobai prin cele peste patruzeci de drafturi salvate, pline de praf si expirate (unele chiar fac referire si la iarna – deh, le pastrez pentru urmatorul quarter, cand probabil am sa mai dau pe aici).

Asa ca am decis, sa mai postez ceva. Dar ce? Am multe lucruri de spus, dar putin timp a dispozitie sa o fac si chiar si mai putina energie sa o canalizez in a le face sa sune pe intelesul oamenilor care imi citesc postarile. Vocile din capul meu imi spun ca totul face sens, dar eu am un feeling ca trebuie sumarizat ca la carte , inainte sa apas „Publish”.

Totusi, am ajuns la concluzia ca vacanta e subiectul cel mai stringent pentru mine in acest moment.  Sa-mi fie cu iertare, dar in aceasta perioada nu-mi sta mintea la nimic altceva. Imi zboara prin fata ochilor imagini cu sezlonguri, plaje interminabile, frappe-uri si mai-tai-uri, slapi, valuri, lecturi, apus de soare  si prosecco.

Marturisesc ca nu prea am starea de spirit pentru a scrie despre ceea ce am mai facut in ultimele sase luni (chillax, tot HR fac; ma intreba cineva daca m-am reprofilatJ). Mintea imi zburda cand la mare cand la munte si devine din ce in ce mai greu sa ma concentrez pe treburi serioase. Cate un weekend de libertate pe ici pe colo, parca nu imi face dreptate si nu imi potoleste setea de vacanta. Vreau doua saptamani in care sa nu ma gandesc la nimic, sa vegetez in pace in natura, sa ma bucur de soare si de oameni, intr-un loc in care sa nu am semnal la telefon si nici conexiune la internet. Dupa care inca doua saptamani sa revin treptat la normal (as I know it).

Vedeti voi, pentru ca mi-am schimbat jobul destul de curand, subiectul concediu, e putin mai tricky.Ma asteptam, dar nah, ochii vad inima tot cere. Acum sunt responsabilitati noi, echipa noua, companie noua, perioada de acomodare si tot tacamul. Nu poti sa iti pui mana in sold si sa dispari in necunoscut.

Backpackeri, montagnarzi, calatori intr-ale luxului si vanatorii de oferte de turism – toti imi ajung in atentie prin articole pe bloguri. Pana si Booking parca imi trimite ceva mai multe mailuri decat o facea in mod normal, doar asa de-al naibii sa rasuceasca cutitul.  Imi vine sa fac de toate: sa merg la mare, sa merg la munte, sa merg in locatii exotice si sa incerc activitati inedite ( bunjee-jumping & co), sa stau undeva la umbra si sa citesc pana ma ia somnul, sa explorez fiecare cotlon unde e putina verdeata si sa stau de vorba cu localnicii.

Am sa las aceste imagini aici:

DSC_0031

DSC_0983

DSC_0888

DSC_0851

DSC_0771

DSC_0845

DSC_0032

DSC_0517

DSC_0456